Escrima AWTA - AWTA ROMANIA
+40 769 746 788
Sala World Gym 2
Sos Oltenitei nr. 10, Popeşti-Leordeni
(vis a vi de Lidl)
contact @ awta .ro
Main menu:
Escrima AWTA
Escrima
Escrima AWTA
în AWTA programul escrima este inclus în Wing Tsun, deoarece nu este o disciplină în parte și este împărțit după cum urmează:
- 6 nivele de student
- un singur nivel de instructor
- 1 nivel Profesor
- 1 nivel master
Particularitatea cea mai frapantă a lui Escrima este este că este că începem studiul de învățare arte martiale pentru a folosi armele imediat. Ulterior se trece la lupta neinarmata cu aplicarea tehnicilor, mișcările și grupurile de tactici de luptă învățate cu arme.
Toate celelalte arte martiale începe prin dezvoltarea abilităților în luptă fără arme, in ani de zile, înainte de a trece mai departe în cele cu arme. Această particularitate a Escrima este justificată de faptul că aceleași exerciții de luptă armată sunt folosite pentru a învăța lupta fara arme, introducand în memoria fizică vârfului întregului antrenament. Potrivit maeștrilor filipinezi, avem un advantaj având o armă disponibilă în timpul unei lupte, de asemenea în timpul învățării mișcărilor și tehnicilor, folosirea unei arme concentrează atenția și accelerează mișcările: abilități care devin utile, chiar și în conflict neînarmat și indispensabil în cazul în care cu mâinile goale ne confruntăm cu un adversar înarmat.
O altă părere a acestor maeștri, este că nu ne putem apăra împotriva anumitor arme (de exemplu, cuțit), dacă nu știi cum să le foloseasti, la rândul tău. Când nu aveți o armă disponibilă (orice gasim cu noroc), corpul însuși trebuie să devină o armă!
Arma cea mai frecvent folosită pentru a începe învățarea dell'Escrima este stick-ul rattan (numit "olisi", "yantok" sau "baton" sau "baston", în funcție de stilul), Lungime cam la fel ca brațul practicantului, cu o lungime cuprinsă între 45 și 70 cm. Alte stick-uri pot fi folosite pentru formare realizate cu materiale dure și mult mai rezistente decat rattan. Sunt de asemenea folosite bastoane de aluminiu sau fabricate din plastic rezistent.
În multe sisteme se începe învățarea la lupta cu două arme, care pot fi două bețe, două cuțite sau un băț și un cuțit (sistem numit "Espada y daga").
Alte arme tradiționale pot fi stick-ul lung, stick de mână (stick de buzunar), lancea, scutul, biciul și nunchaku, în plus față de arme de tăiere tradiționale Filipineze de dimensiuni medii similare cu cele Malajzieni: bolo (este, practic, o macetă), kampilan (sabie lungă subţire lângă mâner şi lată spre vârf), parang (sabie tip macetă, cu o lamă grea) și kris (pumnal asimetric,cu doua taisur care există și în dimensiuni mai mici)..
Alte arme tradiționale pot fi stick-ul lung, stick de mână (stick de buzunar), lancea, scutul, biciul și nunchaku, în plus față de arme de tăiere tradiționale Filipineze de dimensiuni medii similare cu cele Malajzieni: bolo (este, practic, o macetă), kampilan (sabie lungă subţire lângă mâner şi lată spre vârf), parang (sabie tip macetă, cu o lamă grea) și kris (pumnal asimetric,cu doua taisur care există și în dimensiuni mai mici)..
Primul concept tehnic care stă la baza Kali-arnis escrima este de a utiliza aceleași mișcări folosite pentru manipularea unei arme pentru manipularea diferitelor arme și pentru a face tehnici de mână fara arme. De fapt, observând cu atenție demonstrațiile tehnice ale diferitelor maeștri și instructori Escrima, veți vedea execuția aproape identică a tehnicii, este realizată cu un băț si cu mână goala: există doar mici ajustări pentru a se adapta la diferite distanțe de luptă și de a exploata cel mai bun caz diferit potențialul oferit de mână în comparație cu o arma inerte.
Alt concept tipic dell'Escrima, care se deosebește de alte arte martiale si care se gaseste numai in scrima, este "numerotarea colțuri": atacurile sunt aduse ca urmare a anumitor traiectorii care încă se încadrează în "zone", ceea ce conturează figura umană a țintei. Pentru a înțelege acest concept, trebuie să ne imaginăm adversarul figura umană perfect împărțită în jumătate printr-o linie verticală care trece prin întregul corp, de la capătul superior al capului până la podea: aceasta împarte ținta în două părți (dreapta și stânga). La nivelul buricului, este din nou împărțită în două părți printr-o linie paralelă cu solul: țintă în acest moment, aceasta este împărțită în alte două zone (înaltă și joasă, în plus față de partea mediană corespunzătoare aceeași linie). Indiferent de tipul de lovitura (de vârf sau de tăiere, ascendent sau descendent ...), fiecare atac va cădea într-unul din cele patru zone delimitate de linia verticală și cea orizontală. În consecință, filipinezii au creat un sistem de numerotare pentru a identifica aceste zone și elevul care învață apărarea împotriva diferitelor atacuri,de asemenea, învăța să se ocupe de orice fel de lovitură efectuata într-o anumită zonă.
Stiluri de Kali-arnis Escrima sunt multi, dar toati au aceste patru colțuri (care au devenit cinci având în vedere și cel format prin atacuri aduse direct pe linia centrală verticală) inițialel în comun, în funcție de școală, aceste unghiuri pot crește cu diferențierile ulterioare și distincții din 7, 12, 15, 24 sau mai multe colțuri.
Escrima practicat în AWTA oferă 5 unghiuri de atac; pentru a nu fie împărțită în 15 sau chiar 24 de colțuri ca nu este bun, nici util. După cum se spune, "prea multe nu inseamna mai bine." În plus, este de o importanță fundamentală conceptului de tranziție a armei, înțeleasă ca abilitatea de a învăța cu un stick tehnicile care pot fi transferate la oricare arma sau uneori, folosind ca o arma propriul ei corp. Ca și în sistemul Latosa, vom studia concepte, cum ar fi box-system, este unul dintre pilonii constând din cinci mișcări ofensive legate una de alta, teoria V și teoria L.
O altă diferență între artele marțiale de origine japoneză-chineză și escrima, este format prin accentul cu care el preferă predarea tehnicilorn prin executarea "rutinelor" Împreună cu un partener, compus din exerciții ciclice, constituită la rândul său, prin succesiunea diferitelor tehnici învățate până în prezent și prin exerciții suplimentare care împing studentul să "experiență" tehnici și variante suplimentare, care urmează să fie aplicat pe un tipar ciclic fix, în scopul de a învăța să se adapteze condițiilor în schimbare ale unei lupte, creșterea propria "sensibilitate" și capacitatea de a aplica tehnici de oportunități. Aceste exerciții, care nu au nimic de-a face cu "formele" găsite în alte discipline, sunt numite "Abesedario", "Sumbrada" sau "Sombrada", "Hubud-Lubud" (legă nodul și dezlega nodul), " Corridas ", " Tapi-Tapi "," Palis ", " Contrada ", " Seguida " și multe alte nume, în funcție de stilul și contextul particular al luptei pentru studiul pe care le sunt adresate (lung, mediu sau scurta distanță).
